Apocalipsa in Romania - Cutremurul din 1940 + lista marilor cutremure din România + video: Cum sa ne pregatim pentru cutremur

APOCALIPSA CARE S-A ABATUT ASUPRA ROMANIEI - REMEMBER -

10 noiembrie 1940 ora 03.39,magnitudinea 7,7 grade pe scara Richter, epicentrul in zona Vrancea la o adancime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din Romania contemporanã.
Efectele lui au fost devastatoare în centrul si sudul Moldovei ,dar si in Muntenia.
Numãrul victimelor a fost estimat la 1000 de morti si 4000 de rãniti, majoritatea în Moldova. Datoritã contextului în care s-a produs, cifra exactã a victimelor nu a fost cunoscutã, informatiile fiind cenzurate în timpul razboiului.
Cutremurul s-a simtit si în Bucuresti, unde au existat circa 300 de morti, majoritatea la prãbusirea blocului Carlton, structurã cu 8 etaje din beton armat, foarte modernã la acea vreme. Multe alte blocuri din Bucuresti au fost considerabil deteriorate. Dupã cutremur Asociatia Generalã a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clãdirilor din beton armat. Principala concluzie a fost cã normele pentru calculul clãdirilor din beton armat, practic copiate dupã cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situatã într-o zonã de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clãdirile construite în perioada postbelica.
04 martie ora 21.22,magnitudinea 7,2 grade Richter ,epicentrul localizat in aceeiasi zona ,Vrancea,cea mai activa zona seismica din tara,la o adancime de circa 100 km.A avut efecte devastatoare asupra Romaniei si a fãcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucuresti. La nivelul întregii tãri au fost circa 11.300 de rãniti si aproximativ 35.000 de locuinte s-au prãbusit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucuresti, unde peste 33 de clãdiri si blocuri mari s-au prãbusit. Orasul Zimnicea a fost distrus in intregime si a fost ulterior reconstruit din temelii.

SCENARII APOCALIPTICE
AL- 12- LEA CAVALER AL APOCALIPSEI , MARELE CUTREMUR

Lista cutremurelor care au lovit Romania incepand cu anul 1800 si pana in prezent contine , in mod paradoxal , un numar de 11 astfel de miscari ale scoartei pamantesti, mai mari de 6 grade,primul fiind mentionat in 26 octombrie 1802,ora 10.55, cu o magnitudine de 7,9 iar ultimul in 27 octombrie 2004 ora 20.34.36, cu o magnitudine de 6 grade Richter.
26 octombrie primul, 27 octombrie ultimul…..la o diferenta de 200 de ani.


“Ferice de cine citeste’si de cei ce asculta cuvintele acestei proorocii ‘si pazesc lucrurile scrise in ea! Caci vremea ,este aproape ! “-Apocalipsa 1,3.


Conform statisticilor expertilor,media anuala pe plan mondial, a cutremurelor care au magnitudinea mai mare sau egala cu 8 este de doar unul pe an.
Ca si in cazul zonei faliei San Andreas,care traverseaza peninsula californiana si Romania asteapta, mai devreme sau mai tarziu, ”Marele Cutremur “, care va avea un impact devastator superior cutremurelor anterioare. Scenariile halucinante care incearca sa materializeze efectele unui astfel de cataclism, constituie preocuparea asidua si profitabila pentru multi scenaristi de fictiune din intreaga lume. Probabil, costurile ridicate ale punerii in scena a unor filme din acest gen, ii impiedica pe scenaristii romani sa intreprinda demersuri similare. Ne multumim sa ne cutremuram in fata micului sau marelui ecran, sa ni se ridice parul maciuca privind grozaviile “inventate “, ca apoi sa ne linistim, atunci cand domnul Marmureanu, specialist in fizica Pamantului ne asigura ca noi, romanii , mai avem pana cand energiile acumulate in scoarta pamantului se vor dezlantui, in Vrancea si cu atat mai putin in zona Olteniei, a Banatului sau in nordul Dobrogei, atat de apropiat de noi.
Viziunile si visele, mesajele trimise direct sau indirect care explica simbolurile apocalipsei pentru Daniel si Ioan, profetiile acestora, ne urmaresc si uneori, ne fac sa credem ca implinirea timpului prezis, poate fi mult mai aproape decat banuim, crestini
practicanti fiind sau nu…
Statisticile stiintifice sunt mai mult sau mai putin ingrijoratoare, functie de unghiul din care sunt privite si judecate, de cele mai multe ori stiinta incearcand sa-i nege lui Dumnezeu dreptul de a exista…

POTOPUL SI TORNADELE SE ABAT ASUPRA CONSTANTEI

Am fost obisnuiti ca in ultimii ani, de primavara pana toamna tarziu, emisiunile informative sa prezinte pe toate canalele de stiri ploi torentiale, mari inundatii, apele nestavilite navalind in gospodarii, naruind destine si vieti. Paradoxal sau nu, Dobrogea
si implicit Constanta, cu toate ca sunt plasate intr-o zona geografica lipsita de cursuri importante de ape, au avut parte de inundatii de amploare care au rapit si vieti omenesti, nemaivorbind de importantele pagube de ordin material.
Ploile torentiale, chiar de durate relativ scurte de timp, datorita cantitatilor foarte mari de apa, au demonstrat cum o sarmana derea se poate transforma intr-un curs de apa dezlantuit care rade totul in calea sa. Locuitorii Deleniului si chiar unii din constantenii din Coiciu, Bratianu sau Palas isi vor aminti multi ani de potopul care le-a schimbat viata…
Impactul nefast al dezlantuirii fenomenelor atmosferice ne aminteste de fiecare data de fragilitatea noastra in fata naturii. Mai nou, fenomenele meteorologice de genul tornadelor isi fac simtita prezenta din ce in ce mai acut si mai ingrijorator, fiind observate in anii trecuti, si in statiunile de pe litoral, in Mamaia si in imediata apropiere a tarmului marii. Nici pana in prezent ranile provocate de natura in zona Costinesti nu au fost vindecate in totalitate…

SA COBORAM CU PICIOARELE PE PAMANT.

Intamplarile ultimilor ani, inundatiile repetate, ploile de foarte scurta durata care au transformat Constanta intr-o Venetie romaneasca, puterea devastatoare a apei , uscaciunea saheliana, parjolul care ne-a uscat fiinta in vara trecuta, iar anul trecut un ger nesemnificativ si o banala ninsoare care au paralizat orasul aproape o
saptamana, demonstreaza fara echivoc ca dereglarile climatice pot denatura oricand intr-un dezastru major si genereaza tot atatea intrebari si semnale de alarma care au inspirat si titlul acestui demers jurnalistic : noi, constantenii, cum suntem pregatiti sa facem fata unui dezastru natural major ?
Prea putine incercari de a raspunde intrebarilor care ne framanta, pentru identificarea modului de actiune al autoritatilor centrale si mai ales locale in vederea prevenirii, limitarii si inlaturarii efectelor produse de calamitatile naturale extreme . Pe buna dreptate, acum, poate mai mult ca oricand, se simte nevoia initierii unei dezbateri publice asupra pachetului legislativ care reglementeaza activitatea in acest domeniu si in primul asupra modului in care administratia locala a fost si este pregatita pentru protejarea vietii si bunurilor cetateanului.
(Articol de: Viorel Gligor )

Go to Source / via